psiholog Bucuresti Carmen POPA +40 723 572 222 home page:
Psihosomatica si diada Corp-Psihic Archives | Psiholog Bucuresti

Psihosomatica si diada Corp-Psihic


Psihosomatica si familia

psihosomatcaUnul din postlatele fundamentale ale dualismului, ramas mostenire de la Rene Descartes, afirma ca exista o deosebire fundamentale intre minte si materie, intre minte si corp.

Diferentiere s-a adancit odata cu divizarea intre stiinte a obiectului de studiu: medicina a preluat corpul si somaticul, in timp ce psihologia si-a insusit psihicul.

Acest dualism intre minte si corp nu face decat sa diminueze sansele bolnavului la recuperare si sa-i limiteze solutille la una din cele abordari in locul uneia holistice, care sa tine cont de unitatea corp-minte a fiintei umane si care sa urmareasca obtinerea si mentinerea unei stari de sanatate globale, fizice si psihice. Vorba latinului ‘mens sana in corpore sano’ – minte sanatoasa in corp sanatos.

Fie empiric, fie stiintific, s-a constatat insa existenta unor relatii intre corp si mediu, astfel ca o modificare emotionala a mediului exterior, de exemplu, a climatului familial, este capabila sa produca unei persoane o reactie biologica, starea corpului aflanduse- astfel la intersectia dintre biochimie, psihic si mediu.

Asa cum orice sistem tinde catre o anumita stare de echilibru, si in cadrul sistemului familial membrii sai adopta comportamente adaptative sau maladaptative  pentru a mentine familia intr-o stare de echilibru sau pseudoechilibru, valoarea unui comportament depinzand mai mult de sensul pe care i-l da familia, fie acesta explicit sau implicit, subinteles, decat de ‘importanta’ sau durata.

Echilibrul sistemului fiind unul dinamic si dat fiind ca temporalitatea unui comportament nu presupune faptul ca acesta va primi continuu aceeasi semnificatie, o stare de aparent echilibru poate ascunde, fapt, o clatinare structurala a esafodajului sistemului. Astfe, daca un comportament tolerat (de exemplu, obezitatea de generatii) pana la un anumit moment, devine o problema, inseamna ca dinamica familiala impune o schimbare si o resemnificare a acestuia. Cu cat inradacinarea unui comportament este mai mare, cu atat fortele angrenate intr-o astfel de schimbare de profunzime sunt mai mari, iar situatia putand fi una de criza.

Exista trei ‘medii’ prin care se exprima suferinta : corp, comportament si vorbire.

Eczema, o afectiune psihosomatica, pare sa coincida cu un sistem familial patologic incalcit, caracterizat de un grad ridicat de implicare si atasament reciproc, reflectate in incalcarea granitelor si a spatiului personal, interdependenta, granite fragile in subsistemele familiale. Un moment de cumpana in echilibrul familial, precum divortul parintilor, poate schimba modul de expresie al patologiei copilului, acesta putand trece de la eczema la depresie – o noua expresie a suferintei, un mod nou de procesare psihica – depresia fiind mai curand cauzata de aceasta modalitate de a metaboliza conflictele interpesonale sau intrapsihice.

In astfel de situatii, o familie poate fi ajutata sa implementeze ‘meta’comunicarea.

(va continua)

 

Varsaturi de natura nervoasa

varsaturi nervoase, tulburari alimentare, boli psihosomaticeProcesul vomitarii serveste la golirea continutului stomacului in cel mai scurt mod. Mecanismul acestei actiuni este complicat si implica un numar mare de muschi.

Atunci cand vomitatul are loc in mod natural (spre deosebire de cel provocat in anorexie, ca o consecinta reflexa a bulimiei) si repetat, devenind un simptom, in mod normal ar trebui sa conduca persoana sa consulte un medic, pentru a fi determinata natura acestui simptom..
Vomitatul poate fi o consecinta a unei stari patologice a stomacului sau a unei stari alterate a hranei. In absenta acestor cauze, vomitatul poate fi de natura nervoasa – in aceasta situatie, acesta are loc fara efort si spontan, independent de cantitatea sau calitatea hranei ingerate.

Diagnoza varsaturilor de natura nervoasa trebuie sa aiba in vedere, astfel, caracterul nervos al varsaturilor si sa depisteze cauza emotionala a acestora.

La persoanele ce prezinta acest simptom, hrana ingurgitata este eliminata din cauza unui conflict emotional. Vomitatul [si greata] sunt ‘insotitori’ familiari ai distresului emotional. Aceasta se reflecta la nivelul limbajului prin expresii de genul: ‘imi faci/ imi provoci greata’, ‘mi se face rau de la asta’, ‘imi vine sa vars de la asta’, ‘ma faci sa vars’…
Simptomul poate fi expresia unor sentimente de vinovatie (cand persoana ‘trebuie’ sa inapoieze hrana deja inghitita, din cauza semnificatiei simbolice agresive pe care o atribuie inconstient actului hranirii), de respingere, a anxietatii… De exemplu, varsaturile se pot produce in momentele de anxietate severa sau teama, ceea ce e si explicatia varsaturilor atunci cand apar la cei cu fobii severe, atunci cand sunt expusi la factorul care le produce fobia.


Ghid Self-Help:

Urmariti paternul de aparitie
De notat momentele situationale cand apar aceste varsaturi pe fond nervos. Fiind atenti la aceste momente, aveti posibilitatea sa constientizati un patern de aparitie (de exemplu, la contactul social cu persoanele de sex opus, inainte de a performa pe scena…).
Aceasta va va ajuta sa prevedeti si va va da o indicatie despre conflictul emotional ce se exprima prin acest simptom. Constientizarea este primul pas in restructurare.

Consultati un doctor si un psihoterapeut
Daca in urma investigatiilor medicale, a fost exclusa conditia medicala ca si cauza a acestui simptom, este indicat sa parcurgeti un demers terapeutic pentru a intelege mecanismul psihologic de la baza simptomului, pentru a integra conflictul emotional si a gasi o modalitate sanatoasa, adaptativa de raspuns.

 

Carmen POPA psiholog Bucuresti +40 723 57 22 22 home page: