psiholog Bucuresti Carmen POPA +40 723 572 222 home page:
September 2013 | Psiholog Bucuresti

Arhiva din September2013


Varsaturi de natura nervoasa

varsaturi nervoase, tulburari alimentare, boli psihosomaticeProcesul vomitarii serveste la golirea continutului stomacului in cel mai scurt mod. Mecanismul acestei actiuni este complicat si implica un numar mare de muschi.

Atunci cand vomitatul are loc in mod natural (spre deosebire de cel provocat in anorexie, ca o consecinta reflexa a bulimiei) si repetat, devenind un simptom, in mod normal ar trebui sa conduca persoana sa consulte un medic, pentru a fi determinata natura acestui simptom..
Vomitatul poate fi o consecinta a unei stari patologice a stomacului sau a unei stari alterate a hranei. In absenta acestor cauze, vomitatul poate fi de natura nervoasa – in aceasta situatie, acesta are loc fara efort si spontan, independent de cantitatea sau calitatea hranei ingerate.

Diagnoza varsaturilor de natura nervoasa trebuie sa aiba in vedere, astfel, caracterul nervos al varsaturilor si sa depisteze cauza emotionala a acestora.

La persoanele ce prezinta acest simptom, hrana ingurgitata este eliminata din cauza unui conflict emotional. Vomitatul [si greata] sunt ‘insotitori’ familiari ai distresului emotional. Aceasta se reflecta la nivelul limbajului prin expresii de genul: ‘imi faci/ imi provoci greata’, ‘mi se face rau de la asta’, ‘imi vine sa vars de la asta’, ‘ma faci sa vars’…
Simptomul poate fi expresia unor sentimente de vinovatie (cand persoana ‘trebuie’ sa inapoieze hrana deja inghitita, din cauza semnificatiei simbolice agresive pe care o atribuie inconstient actului hranirii), de respingere, a anxietatii… De exemplu, varsaturile se pot produce in momentele de anxietate severa sau teama, ceea ce e si explicatia varsaturilor atunci cand apar la cei cu fobii severe, atunci cand sunt expusi la factorul care le produce fobia.


Ghid Self-Help:

Urmariti paternul de aparitie
De notat momentele situationale cand apar aceste varsaturi pe fond nervos. Fiind atenti la aceste momente, aveti posibilitatea sa constientizati un patern de aparitie (de exemplu, la contactul social cu persoanele de sex opus, inainte de a performa pe scena…).
Aceasta va va ajuta sa prevedeti si va va da o indicatie despre conflictul emotional ce se exprima prin acest simptom. Constientizarea este primul pas in restructurare.

Consultati un doctor si un psihoterapeut
Daca in urma investigatiilor medicale, a fost exclusa conditia medicala ca si cauza a acestui simptom, este indicat sa parcurgeti un demers terapeutic pentru a intelege mecanismul psihologic de la baza simptomului, pentru a integra conflictul emotional si a gasi o modalitate sanatoasa, adaptativa de raspuns.

 

Anxietatea

anxietateAnxietatea face parte din panoplia emotiilor umane. Cu totii suntem predispusi sa o traim in situatii ce comporta un anumit grad de risc sau periculozitate (cand vorbim in public, cand sustinem un interviu, cand ne adresam unei autoritati, cand suntem blocati in trafic in drum spre aeroport…). Nefiind o emotie placuta, cautam sa o evitam prevazand riscurile posibile: pregatindu-ne interviul sau discursul, asigurandu-ne un interval de timp suficient pentru a ajunge la aeroport…

Diferenta intre o anxietate traita in anumite limite firesti si una exagerata este aceea ca cea din urma produce reactii dezadaptative, precum evitarea situatiilor cu potential anxiogen (neprezentarea la interviuri, evitarea sau refuzul de a vorbi in public, renuntarea la vacante, limitarea activitatilor cotidiene la cele cunoscute, tipice).

Probabil ca va ganditi, si pe buna dreptate, ca este firesc sa evitati situatiile cu potential anxiogen.
Problema este ca la persoanele anxioase sistemul de alerta este mult mai sensibil decat al celorlalte persoane. El se declanseaza la orice situatie imprevizibila, generand o emotie intensa. O situatie imprevizibila poate fi si una care se abate chiar si un pic de la tipicul de manifestare si care, in mintea celui anxios, are o probabilitate mare de a deveni o catastrofa (intarzieri: adolescentul care nu-si suna la timp mama sau care intarzie sa soseasca acasa; schimbari de situatie: schimbare de job/locuinta/sef…; situatii neprevazute: o vizita neanuntata, un raport ce trebuie predat urgent..).

Mai mult decat atat, exista tendinta de a se framanta in orice imprejurare, de a se gandi la posibile riscuri si pericole ce s-ar putea intampla, adica asa numita anxietate anticipatorie (daca se va intampla ceva rau cu propria persoana, daca firma la care lucreaza va da faliment, daca vreun membru al familiei este bolnav, daca…), chiar daca probabilitatea acestora de a avea loc este foarte mica. Natura acestor predictii negative referitoare la viitorul posibil va face diferenta intre un nivel al anxietatii incapacitant si unul inconfortabil.

Trasaturile unei personalitati anxioase:
- Griji mult prea intense si frecvente raportat la riscurile vietii cotidiene, chiar si pentru lucruri fara insemnatate
- Tulburari de somn din cauza grijilor
- Tensiune corporala, dificultati de relaxare, oboseala
- Anticipare anxioasa (scenarii catastrofice), atentie exagerata acordata riscurilor
- Vigilenta permanenta pentru a fi in control, chiar si in situatiile obisnuite, ce comporta un risc scazut

Anxietatea genereaza reactii fiziologice precum tremor, tahicardie, palpitatii, tulburari de somn, tensiuni musculare…, in planul cognitiilor: ganduri negative, scenarii catastrofice, hipervigilenta, scaderea capacitatii de concentrare…, iar in plan comportamental, o persoana anxioasa devine agitata, haotica in momentele imprevizibile, in cea mai mare parte din timp avand un comportament previzibil, calculat, rigid, tocmai pentru a preintampina situatiile neprevazute.

Anxietatea trebuie diagnosticata de catre medicul psihiatru. In unele cazuri, in urma diagnosticarii, medicul psihiatru poate prescrie un tratament medicamentos, asocierea acestuia cu psihoterapia fiind mult mai eficienta decat urmarea celor doua in mod separat. In urma unei decizii medicale luate in functie de simptomele prezentate de pacient, pot fi prescrise doua mari tipuri de medicamente: anxiolitice (cu efect de calmare) si antidepresive (actioneaza si asupra depresiei, deseori asociata cu anxietatea).

Cauzele anxietatii excesive:
- ereditatea: exista studii care arata ca o trasatura a personalitatii anxioase poate fi partial mostenita; in ceea ce priveste tulburarea anxioasa, studii diverse arata ca la pacientii diagnosticati cu una din formele tulburarii anxioase, aprox. un sfert din rudele de gradul I sufera de un sindrom anxios;
- mediul familial si educatia (conform teoriilor cognitiv-comportamentale, anxietatea reprezinta un raspuns conditionat la tiparul de comportament al parintilor)
- istoricul de viata al persoanei: se are in vedere evenimentele traumatizante traite, precum decese, accidente, pierderi sau schimbari semnificative.
Pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze este nevoie de o combinare a acestor factori.

Anxietatea manifestata cotidian poate fi expresia sau simptomul unei probleme mai vechi, neintegrata de psihicul persoanei in cauza (drept pentru care se si recomanda psihoterapia – pentru a fi tratata cauza si nu doar simptomele, si a produce, astfel, o restructurare de profunzime a persoanei).
Prin urmare, peste situatia sau conjuctura din prezent in care se afla persoana se suprapune o reactie la un eveniment sau serie de evenimente anxiogene trecute, reactie care este astfel rupta de contextul actual, exagerata, inadecvata.

Persoana anxioasa pare sa-si fi format un set de convingeri de baza, de genul: ‘viata e periculoasa si neprevazuta’; ‘lumea e primejdioasa’; ‘pericolele te pot paste oricand’, ‘trebuie sa veghezi in permanenta/sa fii in alerta pentru a evita/a face fata situatiilor neprevazute si periculoase’…
Pentru ei, ceea ce este cel mai rau cu putinta sa se intample nu este doar posibil, ci si probabil, o consecinta fireasca fiind generarea comportamentului si a gandurilor anxioase, insotite de tensiunea fizica, ce nu sunt reglate adecvat in raport cu situatia reala. Convingerile unei persoane anxioase se deosebesc de cele ale unei persoane ce nu este anxioasa prin intensitate si frecventa.


Ghid Self-Help:

Reevaluati gandurile anxioase in privinta gravitatii si a probabilitatii pericolelor:
Notati intr-un jurnal toate gandurile si scenariile anxioase pe care le aveti de-a lungul zilei, impreuna cu momentul si contextul cand acestea apar.
Treceti in vedere consecintele neplacute imaginate referitoare la fiecare situatie, precum si probabilitatea acestora de a avea loc, impreuna cu solutiile posibile. Procedand in acest mod, scenariile catastrofizante isi mai pierd din incarcatura anxiogena prin concentrarea asupra consecintelor reale si nu a celor posibile; in plus, recapatati un anumit grad de control asupra situatiilor prevazand, de data aceasta, solutiile aflate la indemana Dvs.

Folositi in mod constient avantajele anxietatii:
Folositi in acest mod anxietatea, transformand un gand obsesiv a ceea ce s-ar putea intampla catastrofizant, in comportament prevazator. Astfel, in mediul de lucru, de exemplu, puteti sa va folositi in mod constient de aceasta anxietate, modeland-o si controland-o prin acest comportament prudent, prevazand riscurile posibile (ale unei investitii, contract, schimbari…) si veghind ca masurile de precautie sa fie luate, indeplinindu-va constincios atributiile de serviciu.

Tehnici de relaxare:
Faceti scurte relaxari ori de cate ori va simtiti tensiunea nervoasa sau pulsul crescand. In acest mod, invatati sa va controlati singur reactiile anxioase excesive.

Carmen POPA psiholog Bucuresti +40 723 57 22 22 home page: